

no 3 - zi-ne fanzin
konada's
- ce zici de nenea ăsta care'a identificat atât de precis vârsta băieţelului tău?
















Ăsta'i preferatul meu.
Iar ăsta'i preferatul mamei :)
Fata moşului şi fata babei.
Captain Planet, he's our hero
CLICATURI :)
Am mers în cam multe tabere..
La fourmi m'a piqué la main
pe burlan cu irlo

cristi în... cerc [ point & shoot! deep, but verrry careful..
lori în cerc [tangent cu the long & magnificent road...]
Căutam să’i eliberez o priză Luminiţei şi totodată să trimit Întunericul pe hol, când mă trezesc lângă mine cu Mioara, vecina de dedesubt, care are prostul obicei de a intra în casele altora fără să bată la uşă. Nici ea nu a dat bună ziua, dar avea o flacără deasupra capului. Era neagră de furie şi a început să’mi povestească cum ea nu mai suportă să fie tratată ca o oaie. I’am spus: “Dar eşti o oaie...”
Când am realizat gravitatea vorbelor mele, era deja prea târziu. Mioara îşi scosese deja foarfeca din poşetă...
Moartea mea nu a afectat pe nimeni, deoarece toţi erau deja morţi.
Pojărel şi’a concentrat atenţia asupra viitoarei sale victime, Mioara, iar Luminiţa, stinsă fiind, şi’a zis că nu există un alt prieten mai bun pentru ea decât Întunericul. Balconul nu apucasem să’l închid, iar câinele s’a strecurat sub parchet.
- Text de Ada Muşat -
Dar ursuleţul nostru nu era personajul clasic oropsit. El nu a acceptat persecutarile decât până la pubertate. Imediat cum i’au crescut ghearele şi colţii şi masa corporală, s’a hotărât să’şi facă singur dreptate. De ce să sufere în tăcere şi să plângă înabuşit? Câte ierni de nehibernare să mai suporte? Nu mâncase până atunci decât pentru a supravieţui, dar supravieţuirea ajunsă la maturitate luă cu totul altă conotaţie. Deci era hotărât să sfârtece orice ar fi stat între el şi libertate, mai ales că dereglarea hormonală care’i determinase culoarea, îi dăduse şi un plus de putere fizică. Zis şi făcut. L’a mâncat pe iepuraş când acesta a aruncat cu pietre’n el, l’a mâncat pe lup pentru tot ce îndurase de la el dealungul anilor şi a mâncat şi două vulpi, fără vreun motiv evident, poate doar din inerţie.
Fiind văzut aproape în fiecare zi plin de sânge la bot şi încruntat, ura animalelor din pădure s’a transformat rapid în frică şi respect. Animăluţe zăpăcite, care nu ştiau ce se’ntâmplase, îl mai înjoseau încă prin diferite metode, fiind astfel condamnate la acelaşi sfârşit tragic.
Dar intr’o bună zi răzvrătirea ursului mov a devenit unanim cunoscută. Astfel s’a convocat o reuniune şi acesta a fost ales regele animalelor, detronând’o astfel pe bufniţă.
Ursul a trăit mult în această funcţie şi a avut un urmaş demn de moştenirea tronului, un pui brun-violet în ape...
- text de Vlad Muşat -
- Mai devreme -
Mi'am făcut o supă la plic de 4 porţii lângă care am stat 20 de minute din care 10 am amestecat în continuu cu stresul că sunetul scos de lingura care se freca circular de fundul cratiţei mele verzi cu buburuze o sa'i trezească din somn pe vecinii mei constipaţi din camera alăturata.
A fost tare bună. Habar n'ai ce'ai ratat.
Apoi i'am cerut ceai de iasomie unei fete care'l toarnă'n ceşti de la ea din minte ca dintr'un ceainic care'şi schimbă mereu forma şi culoarea. A spus că'mi dă data viitoare când o să scrie ceva, iar eu i'am promis nişte tarte cu gem sau ciocolată. Am simţit mulţi gândaci mici şi coloraţi cum mi se zvârcolesc prin stomac si mi'a plăcut...dar n'am putut să nu mă gândesc la tine. Tu făceai baie fierbinte si săpunoasă cu Castaneda, iar eu mă simţeam înşelată...
Acum m'am trezit dintr'un vis cu o rulotă, cu o mână plină de ace şi ma gândesc cu groază ce zi frumoasă am ratat. Sunt o fraieră.
- Mai târziu -
Am îngurgitat tot ce mai rămăsese din supa aia si se pare că hârjâitul lingurii pe fundul cratiţei nu le'a tulburat somnul veninilor mei. Asta pentru că n'am primit nici o observaţie, ba chiar mi'au zis pe un ton cald şi zâmbăreţ : *Sper că nu te'am deranjat... Am încercat sa ne mişcăm cât mai încet când am văzut că dormi atât de mult.*
Pe la ora 20 cand te'am sunat erai in 311 sau ceva cu un 1 si doi de 3, doi de 1 si un 3 sau poate un 1, un 3 si'un 0...nici nu ştiu. Oricum, erai mai tare ca mine la ora aia. Băusei deja 5 beri la înalţime, poate şi un ceai mai devreme, interacţionasei cu o grămadă mare de oameni, poate schimbasei şi nişte cărţi... Ţi'era foame si erai moale după o zi însorită. Pe când eu abia dacă mă spălasem pe dinţi şi pe ochi şi mâncasem un rest de supă...
13. 05. 07 = 1 - 0 pentru tine.